Pe fondul incertitudinii în creștere și al scăderii încrederii în ordinea globală, băncile centrale se străduiesc să își facă provizii dintr-un activ vechi, dar de încredere – iar speculatorii li se alătură.
Aurul, refugiu în fața incertitudinii globale. Pe măsură ce războiul, ideologia și protecționismul împart lumea în blocuri distincte, țările în curs de dezvoltare, în special, acumulează lingouri pentru a se pregăti pentru ziua în care un sistem financiar global dominat de SUA și Europa se va prăbuși, iar un sistem nou îi va lua locul, scrie politico.eu.
Această tendință seculară, care a început în urmă cu un deceniu, a fost accelerată în acest an de factori pe termen mai scurt, în special de tendința descendentă a ratelor dobânzilor mondiale. Ca urmare, prețurile au trecut de la un nivel record la altul, depășind săptămâna trecută 2 800 de dolari pe uncie pentru prima dată. Numai în acest an, aurul a crescut cu 35 %, cu mult peste creșterea de 20 % a acțiunilor americane și de două ori mai mult decât se poate lăuda orice indice bursier european. Lina Thomas de la Goldman Sachs îl vede depășind pragul de 3.000 de dolari până la sfârșitul anului viitor.
Băncile centrale se află în centrul acestei creșteri, mai ales acelea care se află — sau se tem că ar putea ajunge — pe lista țărilor vizate de sancțiuni din partea Statelor Unite. China a cumpărat 316 tone de aur de la începutul războiului din Ucraina, iar Rusia, precum și multe bănci centrale din Orientul Mijlociu, Asia Centrală și India, au urmat exemplul.
De curând, au început să cumpere aur și țări cu istorii geopolitice mai complicate: Polonia și Ungaria. Polonia, care vrea de mult timp să ajungă la 20% aur în rezervele sale oficiale, a intensificat achizițiile, iar Banca Națională a Ungariei a reluat cumpărăturile după trei ani, motivând că „în contextul incertitudinii crescânde… aurul joacă un rol esențial ca refugiu sigur și rezervă de valoare, consolidând încrederea în țară și susținând stabilitatea financiară”.
Unii oficiali nu se feresc să exprime mai clar ceea ce simt. Un bancher central european, care a dorit să rămână anonim, a spus că tot acest proces „este un semn al războaielor iminente”.
Statele Unite și Europa, se confruntă cu datorii uriașe
Nu este vorba doar despre teama de conflicte și sancțiuni, ci și despre scăderea încrederii în statele care au construit ordinea financiară globală după al Doilea Război Mondial. Ambele, Statele Unite și Europa, se confruntă cu datorii uriașe, care par imposibil de susținut pe termen lung. În prezent, datoria publică a Statelor Unite se apropie de 124% din PIB, iar acest lucru ridică mari semne de întrebare. De aceea, multe bănci centrale își diversifică rezervele, îndepărtându-se de activele denominate în dolari.
Mohamed El-Erian, fostul șef al Pimco, afirmă că este vorba despre „diversificarea treptată a rezervelor internaționale din activele bazate pe dolar”, iar acest lucru este deja un proces în plină desfășurare. Dolarul, care reprezenta aproximativ 65% din rezervele mondiale acum zece ani, a ajuns acum la 58%, iar scăderea continuă. În acest context, aurul devine un refugiu tot mai atractiv.
Deși băncile centrale din economiile avansate dețin până la 70% din rezervele lor în aur, băncile BRICS dețin doar aproximativ 10%, majoritatea rezervelor lor fiind în dolari. Așadar, acestea vor rămâne cumpărători de aur pe termen lung, chiar dacă unele, precum Banca Populară a Chinei, pot opta pentru o pauză atunci când consideră că prețurile au crescut prea mult.
Investitorii privați, ca de obicei, au anticipat mișcările pieței și s-au alăturat goanei după aur. Datele din partea Comisiei pentru Tranzacționarea Futururilor pe Marfă din SUA arată că numărul de contracte futures pe aur deținute de investitori a crescut semnificativ în ultimele 12 luni, chiar dacă achizițiile băncilor centrale au încetinit în acest an.
La fel ca în trecut, goana după aur reflectă o dorință tot mai mare de stabilitate într-o perioadă de incertitudine, în care încrederea în instituții scade. „În vremuri de criză, oamenii se îndreaptă spre aur”, spune Krishan Gopaul de la Consiliul Mondial al Aurului. „Este un activ global acceptat de toată lumea, iar valoarea sa crește atunci când apar îndoieli cu privire la alte active, inclusiv dolarul.”
„Aurul este un simbol al încrederii de 3.000 de ani”, afirmă Salvatore Rossi, istoric și fost viceguvernator al Băncii Italiei. „Lingourile de aur pentru băncile centrale sunt ca un ceas de aur al bunicului pentru o familie: ultima resursă, ceva ce nu ai vinde niciodată, dar toată lumea știe că îl ai.”
Sursă știre expresspress.ro
